Ce intră în temă
Tema B.2: Statutul dezvoltător din 1864, Constituțiile din 1866, 1923, 1938, cele comuniste din 1948, 1952 și 1965, Constituția din 1991 și revizuirea din 2003: principii, drepturi, raporturile dintre puteri, modul de adoptare.
În banca noastră de istoria românilor, aproximativ 459 de grile ating această temă (clasificare automată după conținut, deci orientativă), din totalul de 2.396. Tema e în tematica oficială; grilele de mai jos sunt din arhivă, nu compuse pentru pagină.
5 grile reale din temă, cu răspuns
Rezolvă întâi, apoi deschide răspunsul. Explicația e cea din aplicație.
1. Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect. Revizuirea Constituției din 2003 a fost aprobată prin referendum și a urmărit, printre altele:
- a) revenirea la monarhie prin referendum și rechemarea familiei regale
- b) introducerea partidului unic și desființarea pluralismului politic
- c) desființarea Parlamentului bicameral și guvernarea prin ordonanțe prezidențiale
- d) pregătirea aderării la UE și prelungirea mandatului prezidențial la 5 ani
Răspuns și explicație
Răspuns corect: d. Revizuirea din 2003 a adaptat Constituția pentru integrarea euroatlantică și a prelungit mandatul prezidențial de la 4 la 5 ani, decalându-l de cel parlamentar.
2. Așezați în ordine cronologică următoarele momente: A. reforma învățământului a lui Spiru Haret; B. asasinarea lui Barbu Catargiu; C. revizuirea Constituției din 2003.
- a) ABC
- b) CBA
- c) BAC
- d) BCA
Răspuns și explicație
Răspuns corect: c. Barbu Catargiu – 1862 (B); reforma Haret – 1898–1901 (A); revizuirea Constituției – 2003 (C). Ordinea: BAC.
3. Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect. Constituția din 1923, numită și „Constituția Unirii”, a consacrat România ca:
- a) stat federal
- b) stat național unitar
- c) republică populară
- d) monarhie absolută
Răspuns și explicație
Răspuns corect: b. Constituția din 1923 definea România drept „stat național unitar și indivizibil”, adaptând cadrul juridic la realitatea României Mari.
4. Analizați conținutul celor două enunțuri și stabiliți: Constituția din 1923 a definit România ca stat național unitar; ea a introdus votul universal pentru femei în aceleași condiții ca pentru bărbați.
- a) primul enunț este adevărat, al doilea este fals
- b) ambele enunțuri sunt adevărate, cu relație de cauzalitate între ele
- c) ambele enunțuri sunt adevărate, fără relație de cauzalitate
- d) primul enunț este fals, al doilea este adevărat
Răspuns și explicație
Răspuns corect: a. Constituția din 1923 a consacrat statul național unitar (adevărat), dar votul universal se referea la bărbați; femeile nu au primit atunci drept de vot egal (al doilea enunț fals).
5. Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect. Potrivit Constituției din 1923, puterea legislativă se exercita colectiv de către rege și:
- a) Consiliul de Miniștri, numit de suveran dintre parlamentari
- b) Consiliul Legislativ, organ consultativ al Parlamentului
- c) Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță supremă
- d) Reprezentanța Națională (Adunarea Deputaților și Senatul)
Răspuns și explicație
Răspuns corect: d. Constituția din 1923 (art. 34) prevedea că puterea legislativă se exercită colectiv de rege și Reprezentanța Națională, formată din Adunarea Deputaților și Senat.
Unde se pierd punctele aici
Grilele pun în oglindă două constituții: cine avea inițiativa legislativă, cum era ales Senatul, ce drept de veto avea șeful statului. Învață pe comparații, nu pe rezumate separate.
Restul grilelor din temă sunt în aplicație, în banca de istoria românilor: primele 30 gratuite, în ordinea din subiectele reale, cu greșelile care revin până le știi.
Mai departe
Ce intră în temă și cinci grile reale, cu răspuns și explicație.
România postbelicăCe intră în temă și cinci grile reale, cu răspuns și explicație.
Spațiul românesc între diplomație și conflictCe intră în temă și cinci grile reale, cu răspuns și explicație.
România și concertul europeanCe intră în temă și cinci grile reale, cu răspuns și explicație.
Tematica și bibliografiaCe intră la română, istorie și limba străină în 2026 — și grilele noastre pe fiecare capitol.