GrileAcademieGrileAcademie
Grile pe teme · Istoria românilortematica oficială

Constituțiile din România

Ce cere tematica la „constituțiile din românia”, câte grile avem pe temă și 5 dintre ele, rezolvate.

459grile pe temă
5rezolvate aici
30gratuite în aplicație
Istoria românilordisciplina
§1

Ce intră în temă

Tema B.2: Statutul dezvoltător din 1864, Constituțiile din 1866, 1923, 1938, cele comuniste din 1948, 1952 și 1965, Constituția din 1991 și revizuirea din 2003: principii, drepturi, raporturile dintre puteri, modul de adoptare.

În banca noastră de istoria românilor, aproximativ 459 de grile ating această temă (clasificare automată după conținut, deci orientativă), din totalul de 2.396. Tema e în tematica oficială; grilele de mai jos sunt din arhivă, nu compuse pentru pagină.

§2

5 grile reale din temă, cu răspuns

Rezolvă întâi, apoi deschide răspunsul. Explicația e cea din aplicație.

1. Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect. Revizuirea Constituției din 2003 a fost aprobată prin referendum și a urmărit, printre altele:

  1. a) revenirea la monarhie prin referendum și rechemarea familiei regale
  2. b) introducerea partidului unic și desființarea pluralismului politic
  3. c) desființarea Parlamentului bicameral și guvernarea prin ordonanțe prezidențiale
  4. d) pregătirea aderării la UE și prelungirea mandatului prezidențial la 5 ani
Răspuns și explicație

Răspuns corect: d. Revizuirea din 2003 a adaptat Constituția pentru integrarea euroatlantică și a prelungit mandatul prezidențial de la 4 la 5 ani, decalându-l de cel parlamentar.

2. Așezați în ordine cronologică următoarele momente: A. reforma învățământului a lui Spiru Haret; B. asasinarea lui Barbu Catargiu; C. revizuirea Constituției din 2003.

  1. a) ABC
  2. b) CBA
  3. c) BAC
  4. d) BCA
Răspuns și explicație

Răspuns corect: c. Barbu Catargiu – 1862 (B); reforma Haret – 1898–1901 (A); revizuirea Constituției – 2003 (C). Ordinea: BAC.

3. Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect. Constituția din 1923, numită și „Constituția Unirii”, a consacrat România ca:

  1. a) stat federal
  2. b) stat național unitar
  3. c) republică populară
  4. d) monarhie absolută
Răspuns și explicație

Răspuns corect: b. Constituția din 1923 definea România drept „stat național unitar și indivizibil”, adaptând cadrul juridic la realitatea României Mari.

4. Analizați conținutul celor două enunțuri și stabiliți: Constituția din 1923 a definit România ca stat național unitar; ea a introdus votul universal pentru femei în aceleași condiții ca pentru bărbați.

  1. a) primul enunț este adevărat, al doilea este fals
  2. b) ambele enunțuri sunt adevărate, cu relație de cauzalitate între ele
  3. c) ambele enunțuri sunt adevărate, fără relație de cauzalitate
  4. d) primul enunț este fals, al doilea este adevărat
Răspuns și explicație

Răspuns corect: a. Constituția din 1923 a consacrat statul național unitar (adevărat), dar votul universal se referea la bărbați; femeile nu au primit atunci drept de vot egal (al doilea enunț fals).

5. Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect. Potrivit Constituției din 1923, puterea legislativă se exercita colectiv de către rege și:

  1. a) Consiliul de Miniștri, numit de suveran dintre parlamentari
  2. b) Consiliul Legislativ, organ consultativ al Parlamentului
  3. c) Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță supremă
  4. d) Reprezentanța Națională (Adunarea Deputaților și Senatul)
Răspuns și explicație

Răspuns corect: d. Constituția din 1923 (art. 34) prevedea că puterea legislativă se exercită colectiv de rege și Reprezentanța Națională, formată din Adunarea Deputaților și Senat.

§3

Unde se pierd punctele aici

Grilele pun în oglindă două constituții: cine avea inițiativa legislativă, cum era ales Senatul, ce drept de veto avea șeful statului. Învață pe comparații, nu pe rezumate separate.

Restul grilelor din temă sunt în aplicație, în banca de istoria românilor: primele 30 gratuite, în ordinea din subiectele reale, cu greșelile care revin până le știi.

→

Mai departe

Fără cont, fără card

Restul temei, în aplicație

Banca de istoria românilor are 2.396 de grile; primele 30 sunt gratuite.

🍪 Folosim cookie-uriAcest website folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor.
Personalizează

Personalizează

Alegeți ce categorii acceptați. Puteți reveni oricând asupra alegerii, din politica de cookie-uri.

Cookie-uri esențiale

Există anumite cookie-uri pe care trebuie să le includem pentru ca anumite pagini web să funcționeze. Din acest motiv, ele nu necesită consimțământul dvs.

Mai multe detalii

Păstrăm sesiunea de autentificare (ca să nu vă cerem parola la fiecare pagină), alegerea făcută aici și datele necesare funcționării aplicației pe dispozitivul dvs.: progresul la teste, răspunsurile și preferințele de învățare. Toate sunt stocate local, la dvs., și sunt necesare pentru serviciul pe care l-ați cerut.

Cookie-uri opționale

Aceste cookie-uri activează funcții care ar putea îmbunătăți experiența dvs. de utilizator, dar absența lor nu va afecta capacitatea dvs. de a naviga pe website-ul nostru.

Mai multe detalii

În prezent nu folosim astfel de cookie-uri. Dacă vom adăuga vreunul, va fi pornit doar dacă activați această opțiune.

Cookie-uri pentru analiză

Le folosim pentru cercetare internă privind modul în care putem îmbunătăți serviciul pe care îl oferim tuturor utilizatorilor noștri. Aceste cookie-uri evaluează modul în care interacționați cu website-ul nostru.

Mai multe detalii

În prezent nu folosim niciun instrument de analiză — nici Google Analytics, nici altul — și nu urmărim comportamentul dvs. pe alte site-uri. Dacă vom introduce unul, se va încărca doar după ce activați această opțiune.

Nu folosim cookie-uri de publicitate și nu vindem date către terți.