Ce intră în temă
Tema D.2: de la „criza orientală” și Congresul de la Berlin (1878), prin Tripla Alianță (1883), neutralitatea și intrarea în Primul Război Mondial, tratatele de la Paris, Mica Înțelegere și Înțelegerea Balcanică, până la 1940 și cel de-al Doilea Război Mondial.
În banca noastră de istoria românilor, aproximativ 321 de grile ating această temă (clasificare automată după conținut, deci orientativă), din totalul de 2.396. Tema e în tematica oficială; grilele de mai jos sunt din arhivă, nu compuse pentru pagină.
5 grile reale din temă, cu răspuns
Rezolvă întâi, apoi deschide răspunsul. Explicația e cea din aplicație.
1. Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect. Armata română a participat, în al Doilea Război Mondial, alături de Germania, la asediul orașului:
- a) Paris
- b) Odessa
- c) Londra
- d) Roma
Răspuns și explicație
Răspuns corect: b. În 1941, armata română a participat la asediul și cucerirea Odessei, una dintre operațiunile de pe frontul de răsărit, cu pierderi umane importante.
2. Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect. Personalitatea care a condus delegația României la Conferința de Pace de la Paris (1919–1920) a fost prim-ministrul:
- a) Ion I. C. Brătianu
- b) Nicolae Iorga
- c) Alexandru Averescu
- d) Petru Groza
Răspuns și explicație
Răspuns corect: a. Ion I. C. Brătianu a condus delegația României la Conferința de Pace de la Paris, apărând drepturile obținute prin Marea Unire, în negocieri adesea dificile cu marile puteri.
3. Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect. Take Ionescu, om politic din perioada Primului Război Mondial, a susținut:
- a) neutralitatea permanentă
- b) alianța cu Puterile Centrale
- c) intrarea României în război de partea Antantei
- d) proclamarea republicii
Răspuns și explicație
Răspuns corect: c. Take Ionescu a fost un susținător ferm al alianței cu Antanta și al unirii cu românii din Austro-Ungaria, având un rol activ în diplomația războiului.
4. Analizați conținutul celor două enunțuri și stabiliți: Dictatul de la Viena (30 august 1940) a fost impus de Germania și Italia; prin el, România a pierdut nord-vestul Transilvaniei în favoarea Ungariei.
- a) ambele enunțuri sunt adevărate, fără relație de cauzalitate
- b) primul enunț este adevărat, al doilea este fals
- c) ambele enunțuri sunt adevărate, cu relație de cauzalitate între ele
- d) primul enunț este fals, al doilea este adevărat
Răspuns și explicație
Răspuns corect: c. Arbitrajul de la Viena a fost impus de miniștrii de externe ai Germaniei și Italiei (Ribbentrop, Ciano), iar consecința directă a fost cedarea a circa 43.000 km² din nord-vestul Transilvaniei către Ungaria: ambele adevărate, al doilea decurge din primul.
5. Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect. Tratatul de pace prin care Ungaria a recunoscut apartenența Transilvaniei la România a fost semnat la:
- a) Versailles (1919)
- b) Berlin (1878)
- c) Trianon (1920)
- d) Adrianopol (1829)
Răspuns și explicație
Răspuns corect: c. Prin Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920), Ungaria a recunoscut noile granițe, inclusiv apartenența Transilvaniei la România.
Unde se pierd punctele aici
Alianțele au ani și semnatari; grilele testează exact asta. Reține și „de ce”: la fiecare tratat, ce voia România și ce a obținut.
Restul grilelor din temă sunt în aplicație, în banca de istoria românilor: primele 30 gratuite, în ordinea din subiectele reale, cu greșelile care revin până le știi.
Mai departe
Ce intră în temă și cinci grile reale, cu răspuns și explicație.
Romanitatea românilorCe intră în temă și cinci grile reale, cu răspuns și explicație.
Autonomii locale și instituții centraleCe intră în temă și cinci grile reale, cu răspuns și explicație.
Statul român modernCe intră în temă și cinci grile reale, cu răspuns și explicație.
Tematica și bibliografiaCe intră la română, istorie și limba străină în 2026 — și grilele noastre pe fiecare capitol.